|
|
|
|
|
|
|
|
|
Publicitate
|
|
|
|
|
|
|
|
<< inapoi
|
| Prezentarea judetului Ilfov
|
|
|
Resedinta de judet: -
|
|
|
Populatie: 300.109 de locuitori
|
|
|
Suprafata: 1.583 kilometri patrati
|
|
|
Prefix: 21
|
|
Descriere: SFĀNTA MANASTIRE CERNICA
Sfanta manastire Cernica, veche vatra de rugaciune si cultura, ctitorie a Vornicului Cernica Stirbei este atestata documentar la 1608 prin hristovul domnesc al lui Radu Voda Serban. In acel an Vornicul Cernica Serban reface un vechi schit, caruia ii da numele sau, il inzestreaza cu pamanturi, paduri si sate, spre vesnica pomenire a numelui si a neamului sau. Asezare pitoreasca la marginea orasului Bucurestilor, manastirea este zidita in mijlocul unui lac, inconjurat de paduri seculare, prezentand in orice anotimp aceeasi atractie, atat pentru cei ce iubesc frumosul, cat mai ales pentru credinciosii crestini.
PALATUL COTROCENI
Palatul Cotroceni este parte a Muzeului national Cotroceni institutie specializata pentru prezentarea istoriei medievale si moderne a palatului, si a evolutiei si transformarilor lui de-a lungul timpului. Palatul Cotroceni, biserica si manastirea reflecta trei secole de istorie care intretes aspecte politice, militare, diplomatice, religioase si culturale, direct cu evolutia generala a societatii romanesti.
Astfel, de-a lungul celor trei secole, un lung sir de personalitati remarcabile au luat decizii si au condus Romania de aici, incepand cu fondatorul palatului, bogatul domn Serban Cantacuzino. Printre acestia amintim pe Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I of Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I.
CENTRUL BRĀNCOVENESC DE LA MOGOSOAIA
Prima atestare a Mogosoaiei dateaza inca din 24 aprilie 1598.
Incepand cu anul 1681, Constantin Brāncoveanu cumpara succesiv arii de pamant si locuinte din localitate.
In 1702, Constantin Brācoveanu a dispus construirea unei cladiri mari si frumoase avand ca premize fosta locuinta de pe malul lacului; era destinata fiului sau Stefan si copia stilul unui alt palat valah construit de el la Potlogi.
Palatul Brācoveanu este un monument arhitectonic care combina caracteristicile decorative valahe si bizantine cu trasaturi caracteristice renasterii italiene
La subsol se afla o pivnita care are tavanul format din patru domuri semi-sferice dispuse in jurul unui stalp central. La parter se afla cateva camere cu aspect modest si alte spatii de locuit destinate servitorilor. Apartametele familiei princiare ca si holurile de receptie a oaspetilor de seama se afla la primul etaj.
Scarile exterioare conduc din curtea principala intr-un balcon aparte plasat in mijlocul fatadei principale.
Atat balconul cat si camerele de la primul etaj au fost initial impodobite cu stucatura orientala si picturi murale reprezentand atat membri ai familiei princiare cat si scene istorice.
Muzeul de arta si arhitectura Brācoveanu va fi in curand gazduit de palat, odata cu terminarea lucrarilor de restaurare.
Pe fatada care da inspre lac se afla o logie minunata de inspiratie venetiana, cu trei arcade. Incrustratiile bogate reunesc elemente stilistice caracteristice atat renasterii cat si barocului.
Eleganta si rafinamentul trasaturilor fac acest edificiu unic in arhitectura rezidentiala romaneasca.
Muzeul Taranului Romān, infiintat la 5 februarie 1990, este continuatorul unor traditii muzeale datand inca din anul 1875 cand a fost constituita, pe langa Muzeul National de Antichitatii, prima sectiune de arta textila cu "lucrari facute la tara", dupa cum propusese criticul literar Titu Maiorescu. La 11 octombrie 1906, ca urmare a stradaniilor numeroaselor pesonalitati ale vremii, este infiintat un muzeu autonom al artei populare romānesti. In functia de director a fost numit Alexandru Tzigara-Samurcas, un eminent istoric de arta datorita caruia institutia va dobandi un statut stiintific si cultural prestigios.
Muzeul satului, aflat īntr-o pozitie pitoreasca, pe malul lacului Herastrau din Bucuresti, este unul dintre cel mai mare si mai batrān muzeu din īntreaga Europa. In muzeu putem vedea monumente originale, precum case, biserici, mori de apa si de vānt, de mare valoare istorica si artistica. Īn doua ore, vizitatorul este deja familiar cu specificul satului romān. Obiectele din case - īmpletituri, vase, covoare, icoane si mobila - ne arata originalitatea creatiei poporului, sensibilitatea si pasiunea de care dau dovada oamenii de la sat.
CURTEA DOMNEASCA (BUCURESTI)
Cu mult timp in urma, in cel de al XV-lea veac, din porunca lui Vlad Tepes s-a construit prima Curte Domneasca din Bucuresti, oras ce va deveni, in vremea lui Radu cel Frumos, capitala stabila a Tarii Romanesti. La mijlocul secolului al XVI-lea, Mircea Ciobanul (numit asa dupa ocupatia de negustor de oi cu care se indeletnicise inainte de domnie) angajeaza mesteri pentru refacerea curtii domnesti pe vechile-i temelii.
Asezata intre actualul Lipscani, B-dul 1848 si raul Dambovita, aceasta resedinta domneasca va deveni nucleul Bucurestiului in veacul al XVI-lea, concentrand in jurul ei intreaga viata a capitalei. Gradina Zoologica din Bucuresti a luat fiinta in 1955 sub forma unor "colturi zoologice" situate in principalele parcuri ale capitalei si padurea Baneasa. Intre anii 1955-1959, efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Coltul zoologic Baneasa care s-a deschis la 1 mai 1959 si care a devenit, in 1962, Gradina Zoologica Bucuresti.
|
|
Harta:
|
|
|